Rohia, după Decretul 410: 22 de viețuitori au rămas unul

Acest act normativ oferea autorităților dreptul de a decide cine poate face parte din comunitățile monahale, în funcție de vârstă și pregătire profesională. În absența unei forme de instruire specifică, persoanele trebuiau să aibă 55 de ani, respectiv 50 de ani pentru femei, pentru a putea deveni călugări. Decretul era o completare a legislației cultelor din 1948 și reflecta perspectiva regimului comunist de a controla instituțiile religioase.
Părăsirea Mănăstirii de către Serafim Man
Serafim Man, originar din satul Boiereni, a fost unul dintre cei obligați să părăsească Mănăstirea Rohia. Născut pe 27 noiembrie 1935 în familia lui Vasile și Terezia Man, el s-a alăturat obștii Rohiei în noiembrie 1952, având doar 17 ani. După câțiva ani de formare, a fost hirotonit ierodiacon în martie 1957 și ulterior ieromonah.
După expulzarea din mănăstire, Serafim a slujit ca preot în diverse comunități între 1959 și 1971. Revenirea sa la Mănăstirea Rohia a avut loc pe 1 februarie 1971, iar în 1973 a devenit stareț.
O legătură spirituală cu Nicolae Steinhardt
Nicolae Steinhardt, fost deținut politic, a vizitat Mănăstirea Rohia în noiembrie 1973, fiind întâmpinat de starețul Serafim Man. Deținut timp de doisprezece ani pentru refuzul de a colabora cu autoritățile, Steinhardt a fost botezat în închisoare și și-a dorit să între în viața monahală. Ceremonia de călugărire a avut loc pe 16 august 1980, sub conducerea lui Serafim Man.
Starețul a condus mănăstirea până în 1984, când a fost nevoit să se retragă din cauza unei boli. A murit pe 12 februarie 2013 și a fost înmormântat în apropierea mormântului lui Nicolae Steinhardt.
Consecințele Decretului 410 la nivel național
Pe parcursul aplicării acestui decret, aproximativ 5.000 de călugări au fost alungați din mănăstiri, iar în jur de 100 de așezăminte au fost închise. Mănăstirea Rohia se inserează în acest context prin îndepărtarea bruscă a obștii și prin traseul ulterior al lui Serafim Man, evidențiind astfel impactul sistemului comunist asupra comunităților monahale.
Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.
De reținut
Decretul nr. 410 a fost adoptat pe 28 octombrie 1959, iar Mănăstirea Rohia a rămas, după două zile, cu doar starețul Justinian Chira în obște.










