Aeroportul Maramureș: 2.017 tone CO₂eq/an mai puțin, din FM

Aeroportul Maramureș: 2.017 tone CO₂eq/an mai puțin, din FM

Aeroportul Maramureș: 2.017 tone CO₂eq/an mai puțin, din FM

Aeroportul Internațional Maramureș apare azi în bilanțul Fondului pentru Modernizare cu o reducere anuală estimată de 2.017,220 tone CO₂ echivalent. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a anunțat pe 29 septembrie 2026 semnarea a opt contracte pentru energie regenerabilă și stocare la aerodromuri; Maramureș e unul dintre indicatorii individuali citați explicit.

Cifra de emisii plasează aeroportul maramureșean imediat după Brașov-Ghimbav (2.818,410 tone) în exemplele din comunicat și înaintea Oradei (1.505,360 tone). Pentru județ, asta înseamnă o contribuție grea la totalul național de 10.657,206 tone CO₂eq/an estimate pentru cele opt proiecte.

Investițiile din pachet valorează 116.313.601,11 lei, aproximativ 23,37 milioane de euro. Ajutor de stat FM: 79.578.450,14 lei. Diferența de 36.735.150,97 lei rămâne la beneficiari. Rambursarea e în lei, pe cheltuieli eligibile, până la 100% în limita aprobată.

Capacitate nouă de producție regenerabilă: 12,7685 MW. Stocare: 18,5255 MWh. Producție anuală estimată: circa 17.261,484 MWh. Energia e destinată preponderent autoconsumului – terminale, infrastructuri tehnice, iluminat, echipamente operaționale și de securitate.

Comunicatul nu publică, pentru Maramureș, un procent de autoconsum de tipul celor de la Brașov-Ghimbav (~90% din consumul propriu anual), Sibiu (peste 70% din producție) sau Oradea/Tulcea (integral). Publică indicatorul de 2.017,220 tone CO₂eq/an. Nu inventăm procente absente.

Apelul a rulat între 8 aprilie și 13 mai 2026, cu opt cereri. Evaluarea tehnico-economică: 4 iunie 2026. Toate proiectele admise, în buget. Contractele de azi închid al doilea apel.

Stocarea permite acumularea energiei solare în vârf și folosirea ei când producția scade, inclusiv noaptea. MTI leagă aceste sisteme de scăderea preluării din SEN, de autonomia energetică și de protecția față de oscilațiile de preț – argumente directe pentru o aerogară regională cu costuri de operare sensibile la energia cumpărată.

Programul-cheie 9: eficiență energetică în transporturi. Obiectiv specific: regenerabile, PNIESC 2021-2030, independență energetică în transporturi. Schema de ajutor de stat acoperă capacitățile regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv stocare.

Termen: 24 de luni de la semnare, cel târziu 31 decembrie 2029. Nu e publicată valoarea sau puterea instalată exclusiv pentru Aeroportul Internațional Maramureș în acest comunicat.

Alte aeroporturi numite: Oradea, Brașov-Ghimbav, Sibiu, Tulcea („Delta Dunării”). Restul din cele opt nu apar pe listă. Pentru Baia Mare și județ, esențial e că Aeroportul Internațional Maramureș e în pachetul semnat azi.

MTI acționează ca organism delegat. Actualizări pe fonduri.mt.ro. De la semnare la funcționare, orizontul local e fereastra de 24 de luni, cu plafon în 2029.

MTI leagă pachetul de opt de creșterea producției proprii de energie verde, de reducerea costurilor operaționale, de securitatea energetică și de scăderea emisiilor de CO₂ generate indirect de consumul aeroportuar. Pentru Maramureș, indicatorul publicat azi este cele 2.017,220 tone CO₂eq/an.

Ajutorul de stat se acordă în lei, ca rambursare a cheltuielilor eligibile, și poate reprezenta până la 100% din eligibile în limita aprobată. Ce depășește ajutorul și ce e neeligibil cade pe beneficiar. La nivel de apel, diferența față de totalul de 116.313.601,11 lei este de 36.735.150,97 lei.

Documentațiile prevăd Programul-cheie 9 și schema de ajutor pentru regenerabile destinate autoconsumului aerodromurilor, inclusiv stocare. Comunicatul nu detașează valoarea sau puterea instalată doar pentru Aeroportul Internațional Maramureș; nu inventăm aceste cifre.

Procedura comună: depuneri 8 aprilie – 13 mai 2026, rezultate pe 4 iunie 2026, semnare pe 29 septembrie 2026, finalizare în 24 de luni, cel târziu 31 decembrie 2029. Pentru Baia Mare, următorul prag e execuția proiectului aflat acum sub contract.

Surse

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Ioana Dunca

Ioana Dunca este o jurnalistă locală pasionată de orașul Baia Mare și de poveștile care dau viață comunității. Cu un ochi atent pentru detalii și o voce calmă, dar fermă, Ioana documentează tot ce este important pentru băimăreni – de la știri de interes local și evenimente culturale, până la probleme civice și interviuri cu oamenii care contează. Scrie clar, echilibrat și mereu cu gândul la cititorii care vor să fie informați corect și la timp.