Data de 10 mai a fost declarată oficial ca Ziua Independenței Naționale a României prin Legea nr. 189, adoptată pe 8 iulie 2021. Această lege a reafirmat semnificația zilei ca sărbătoare națională, anterioară fiind Legea nr. 103/2015. Deși este o zi de celebrare, 10 mai rămâne o zi lucrătoare. Instaurarea acestei zile ca sărbătoare națională a vizat restaurarea adevărului istoric și reîntoarcerea la o tradiție care a fost respectată în perioada 1866-1947, când 10 mai era considerată Ziua Națională a României. Această sărbătoare a fost anulată în timpul regimului comunist, fiind înlocuită cu 23 august.

Importanța Istorică a Zilei de 10 Mai

Ziua de 10 mai are o semnificație triplă esențială în istoria României moderne, fiind legată de figura Regelui Carol I, al cărui domnie a fost cea mai îndelungată, durând 48 de ani (1866-1914).

În primul rând, pe 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a sosit în București și a depus jurământul în fața Parlamentului Principatelor Unite, marcând astfel începutul domniei sale. Această venire a deschis o eră de modernizare rapidă a statului român, punând bazele unui nou capitol.

A doua semnificație importantă este asociată cu proclamarea Independenței de Stat a României, ce a avut loc în 1877. Deși actul a fost citit în Parlament de către ministrul de externe Mihail Kogălniceanu pe 9 mai 1877, afirmând „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”, actul a dobândit forță juridică prin promulgarea de către Domnitorul Carol I pe 10 mai 1877. Această decizie a confirmat eliberarea de sub suzeranitatea Imperiului Otoman și a reprezentat un pas vital către suveranitate. Independența a fost apărată apoi prin sacrificiile armatei române în Războiul din 1877-1878 și a fost recunoscută internațional prin Tratatul de la Berlin din 1878.

În al treilea rând, pe 10 mai 1881, România a fost proclamată Regat, iar Principele Carol I a fost încoronat ca primul rege al țării. Coroana sa de oțel, realizată dintr-un tun turcesc capturat în timpul Războiului de Independență, simboliza victoriile obținute și consolidarea poziției României pe scena internațională.

Ceremonialul de la Sighetu Marmației

Manifestările din Sighetu Marmației sunt coordonate de Primăria Municipiului și promise să fie solemne, în conformitate cu istoricul zilei. Programul va include intonarea Imnului Național al României, discursuri ce vor evidenția importanța Zilei Independenței Naționale, precum și tradiționalele depuneri de coroane și jerbe de flori la Monumentul Ostașului Român.

Monumentul Ostașului Român din Sighetu Marmației, realizat de D. Popovici și inaugurat pe 23 august 1974, este dedicat memoriei eroilor care au luptat pentru libertatea și integritatea țării. Amplasat într-un parc mic, între strada 1 Decembrie 1918 și strada Bogdan Vodă, monumentul a fost restaurat în 2012, inclusiv soclul său. Statuia, din bronz, îl înfățișează pe un soldat cu pușca în mâna stângă și un drapel ridicat în dreapta.

Autoritățile îndeamnă locuitorii din Sighetu Marmației să se alăture ceremoniei, pentru a celebra împreună o zi de o mare semnificație pentru identitatea națională a României. Celebrări similare sunt programate și în alte municipii reședință de județ și în localități din țară, acolo unde se află monumente dedicate acestor evenimente istorice.

De reținut

Pentru noi, cetățenii Maramureșului, participarea la aceste evenimente, chiar și într-o zi lucrătoare, reprezintă o oportunitate importantă de a ne reconecta cu istoria și valorile naționale. Este un moment de reflecție asupra sacrificiilor pentru libertate și un prilej de a reaminti că independența nu este un dat, ci un bun valoros obținut cu mari eforturi. De cele mai multe ori, sărbătorile sunt marcate de un protocol rigid, dar prezența noastră contribuie la conferirea unei autenticități adevărate. Un sfat util ar fi să ne informăm la timp despre programul igienizat al ceremoniilor, mai ales dacă dorim să evităm aglomerația sau să ajungem la momentul oportun pentru intonarea imnului.