Un copil pasionat de pădure, cel mai tânăr „silvicultor” din echipa Ocolului Silvic Firiza, iese zilele acestea pe teren alături de specialiști pentru a ajuta animalele sălbatice să treacă mai ușor peste valul de frig. Povestea vine din Maramureș și arată cum grija pentru natură se învață de la vârste foarte fragede.

Cine este „cel mai tânăr silvicultor” din Maramureș

La Ocolul Silvic Firiza, din cadrul Direcției Silvice Maramureș, un copil însoțește echipele silvice în teren, echipat adecvat pentru temperaturile foarte scăzute.

Deși este încă mic, el este prezentat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva drept cel mai tânăr membru simbolic al colectivului, datorită interesului său pentru pădure și faună. Copilul urmărește cu curiozitate activitatea silvicultorilor și se implică, pe cât poate, în acțiunile de sprijin pentru animalele sălbatice.

Pentru cititorii din Baia Mare, e bine de știut că zona Firiza – cu lacul de acumulare și pădurile din jur – este una dintre principalele „rezervații de liniște” pentru fauna sălbatică din apropierea orașului, iar activitatea ocolului are impact direct asupra echilibrului natural din nordul municipiului.

De ce este nevoie de ajutor pentru faună în perioadele de ger

În zilele cu temperaturi foarte scăzute, animalele sălbatice găsesc mai greu hrană și apă, iar resursele naturale din pădure se împuținează.

Pentru a compensa aceste lipsuri, personalul silvic amplasează furaje în punctele de hrănire, astfel încât animalele să nu fie obligate să iasă din zona lor de siguranță și să se apropie de gospodării sau drumuri, unde pot apărea conflicte sau accidente.

Însoțind echipele Romsilva, micul silvicultor maramureșean învață:

• cum sunt verificate locurile de hrănire;
• cum se completează proviziile de hrană;
• de ce este important să nu deranjăm animalele în perioadele de iarnă grea.

Ce face Romsilva pentru animalele sălbatice iarna

La nivel național, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează peste 240 de fonduri cinegetice. În fiecare an, pentru fauna din aceste zone sunt pregătite cantități consistente de hrană:

• peste 1.600 de tone de furaje combinate, cereale și semințe;
• aproximativ 1.500 de tone de fân, lucernă și frunze uscate;
• circa 340 de tone de rădăcinoase și furaje suculente;
• aproape 300 de tone de sare, distribuită în locuri special amenajate.

Aceste resurse sunt esențiale pentru specii precum cerbul, căpriorul, mistrețul sau iepurele de câmp, care depind în sezonul rece de sprijinul gestionărilor de fonduri cinegetice.

Relevanța pentru Baia Mare și Maramureș

Pentru locuitorii din Baia Mare și împrejurimi, imaginea unui copil implicat în astfel de acțiuni este un semnal pozitiv: interesul pentru protecția naturii poate fi cultivat de timpuriu, chiar aici, în comunitatea locală.

Zona Firiza, aflată la doar câțiva kilometri de oraș, este frecvent vizitată de băimăreni pentru drumeții și recreere. În spatele peisajelor de iarnă stau însă munca silvicultorilor și programele de hrănire a faunei, care se derulează inclusiv în perioadele de ger puternic.

Un exemplu pentru tinerii din Baia Mare

Povestea celui mai tânăr „silvicultor” maramureșean este, în fond, o invitație adresată copiilor și familiilor din Baia Mare:

• să descopere rolul pădurii și al faunei în echilibrul zonei noastre;
• să respecte regulile de vizitare a pădurilor, mai ales iarna;
• să susțină, prin comportament responsabil, eforturile celor care au grijă de animalele sălbatice.

Chiar dacă nu toți vom deveni silvicultori, gesturile mici – de la a nu lăsa gunoaie în natură până la a nu hrăni necontrolat animalele sălbatice – contează pentru pădurile și munții din jurul Băii Mari.