Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a subliniat că noul cadru are rolul de a corecta disfuncționalitățile existente și de a redirecționa resursele către activitățile medicale esențiale. „Trecem de la un model învechit, bazat pe numărul de paturi, la unul mai eficient, unde finanțarea este legată de serviciile medicale și de pacienții tratați,” a declarat acesta. El a menționat că spitalele care îngrijesc un număr mai mare de pacienți nu vor mai fi dezavantajate financiar, renunțându-se astfel la un sistem care anterior penaliza unitățile care depășeau volumul de servicii convenit. Această reformă reprezintă un pas important în redirecționarea finanțării spre nevoile pacienților și spre acțiuni medicale concrete.

Reforma cuprinde trei ordine de ministru care vor modifica simultan alocarea fondurilor pentru spitale, structura internă a acestora și criteriile de repartizare a paturilor la nivel județean. Scopul este de a utiliza resursele într-un mod mai eficient, adaptând întregul sistem la necesitățile populației.

Un element cheie al acestor schimbări este flexibilizarea organizării interne a spitalelor. Reglementările noi permit înființarea unei secții cu un minimum de 23 de paturi, față de 25, facilitând astfel o reacție mai rapidă la realitățile locale. Totodată, distribuția paturilor pe județe va fi ajustată în funcție de cerințele reale de servicii medicale și de presiunea resimțită de spitale.

Planul Național de Paturi, aflat în vigoare în perioada 2026-2028, adoptat recent prin Hotărârea Guvernului nr. 360/2026, preconizează o reducere treptată a numărului de paturi pentru spitalizare continuă cu peste 14.000 de unități, începând din 1 mai 2026. Aceasta va conduce la o scădere a totalului de paturi de la 117.284 în 2025 la 112.593 în 2026, urmând ca în 2028 să ajungă la 103.211. Măsura este justificată de rata scăzută de ocupare a paturilor, care la finele anului 2025 era de 51% pentru pacienți acuți și 60% pentru cei cu probleme cronice. Ministrul Cseke a făcut referire la faptul că România se situează pe locul trei în Europa în privința numărului de paturi per 100.000 de locuitori, având 728, comparativ cu o medie europeană de 511. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) subliniază că această reducere este inevitabilă, dar trebuie să se bazeze pe o analiză atentă a activităților și nevoilor din teritoriu.

CNAS estimează că noua modalitate de finanțare va avea un efect benefic pentru majoritatea unităților sanitare. Conform informațiilor furnizate de Ministerul Sănătății, se preconizează că 98,19% dintre spitale vor avea o situație financiară îmbunătățită în 2026 în comparație cu anul precedent. Unitățile medicale din categoriile superioare de complexitate, cum ar fi spitalele de clasa IM, vor beneficia de o creștere medie a finanțării de peste 15%. În cazul categoriilor II și III, majorările medii se estimează a fi în jur de 10,7%, în timp ce spitalele din categoriile IV și V vor avea creșteri mai modest.

Pe fondul acestor schimbări, autoritățile promit că noul model va conduce, în timp, la o eficiență sporită a sistemului medical, impulsionând spitalele să trateze un număr mai mare de pacienți și să își adapteze activitatea la cerințele comunităților pe care le deservesc. Beneficiile anticipate pentru pacienți includ o accesibilitate îmbunătățită la servicii medicale, diminuarea obstacolelor administrative și o utilizare optimizată a infrastructurii existente. De asemenea, CNAS intenționează să introducă indicatori de performanță pentru spitale, cum ar fi rata de ocupare a paturilor, și sugerează colaborarea între spitalele de dimensiuni mici și cele mai mari prin înființarea de consorții de contractare.

Astfel, reforma anunțată constituie un pas esențial în îmbunătățirea sistemului sanitar românesc, mutând accentul de la structuri teoretice către activitatea medicală concretă și rezultatele obținute.

De reținut

Pentru locuitorii din Baia Mare, această reformă a sistemului de sănătate ar putea aduce beneficii pe termen lung în ceea ce privește serviciile medicale, dacă spitalele locale vor reuși să se adapteze rapid la noile cerințe de finanțare. Frustrările legate de timpii mari de așteptare și dificultățile de acces la specialități sunt constante, iar un sistem care încurajează performanța reală ar putea motiva unitățile medicale să devină mai receptive. Este esențial ca spitalele din județul nostru să investească în eficientizarea proceselor și în recrutarea de personal calificat, astfel încât să facă față provocărilor impuse de noul model. Un sfat util pentru pacienți ar fi să se informeze în mod activ despre serviciile disponibile și despre adaptările pe care spitalele locale le implementează, facilitându-le astfel integrarea în sistemul sanitar.