Tribunalul București a stabilit astăzi, 9 februarie 2026, că dosarul în care este judecat Călin Georgescu poate trece la etapa de judecată pe fond. Decizia încheie o fază tehnică intens disputată și deschide, practic, procesul propriu-zis.

Decizia de astăzi a Tribunalului București

Tribunalul București a hotărât că procesul în care apare ca inculpat Călin Georgescu poate începe efectiv, pe fondul cauzei, în urma procedurii de cameră preliminară.

Hotărârea pune capăt unei perioade tensionate, în care discuțiile au vizat exclusiv dacă dosarul a fost întocmit corect din punct de vedere legal, nu și vinovăția sau nevinovăția inculpatului.

Pentru mulți dintre cei care au urmărit cazul, situația a fost confuză și pe fondul zvonurilor apărute anterior, conform cărora dosarul ar fi putut fi retrimis la procurori. Din acest motiv, devine important de înțeles ce s-a întâmplat în această etapă și ce înseamnă, concret, decizia de azi.

Ce înseamnă camera preliminară în acest dosar

Camera preliminară este faza în care un judecător verifică legalitatea dosarului, nu conținutul acuzațiilor. În această etapă se analizează:

• dacă parchetul care a făcut ancheta a avut competența necesară;
• dacă rechizitoriul – documentul prin care procurorii trimit un inculpat în judecată – respectă legea;
• dacă probele au fost obținute cu respectarea procedurilor legale.

În această fază nu se dezbat faptele, nu se audiază martori și nu se stabilește vinovăția. Accentul cade exclusiv pe „forma” dosarului, nu pe „fondul” lui.

Avocații lui Călin Georgescu au susținut că există nereguli de procedură, în special legate de faptul că dosarul a fost preluat direct de Parchetul General, fără a fi înregistrat mai întâi la un parchet local, de exemplu Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Pe această bază, apărarea a cerut restituirea dosarului la procurori, ceea ce ar fi putut duce la reluarea anchetei de la început sau chiar la anularea unor probe.

Clarificări cerute de instanță și riscurile procedurale

Pe durata procedurii de cameră preliminară, completul de judecată a solicitat explicații oficiale de la Parchetul Sectorului 1, pentru a lămuri de ce nu a existat inițial un dosar deschis la nivel local.

Acest demers a fost interpretat de mulți ca un semnal că instanța ia în considerare criticile apărării și că există șansa ca dosarul să fie considerat viciat procedural.

În sistemul de justiție, dacă se constată că un parchet a acționat fără competență legală, consecințele pot fi majore: dosarul poate fi retrimis la procurori, iar anumite probe pot deveni nevalabile.

Concluziile camerei preliminare în cazul lui Călin Georgescu

După analizarea tuturor excepțiilor formulate, Tribunalul București a decis că:

• Parchetul General a avut competența să preia și să instrumenteze dosarul;
• rechizitoriul este legal;
• probele administrate nu sunt nule din punct de vedere procedural.

În consecință, instanța a respins cererile apărării și a stabilit că procesul poate continua pe fond.

Este important de subliniat că această hotărâre nu reprezintă o condamnare și nu echivalează cu o confirmare a acuzațiilor. Ea atestă doar că dosarul îndeplinește condițiile legale pentru a fi judecat.

Decizie luată cu majoritate de voturi

Completul de judecată nu a fost unanim: hotărârea a fost pronunțată cu două voturi „pentru” și unul „împotrivă”.

Asta înseamnă că doi judecători au considerat că procedura este în regulă, în timp ce un al treilea magistrat a formulat opinie separată, având rezerve legate de competența parchetului sau de modul de inițiere a dosarului.

În astfel de situații, legea prevede aplicarea deciziei majorității. Existența unei opinii separate arată însă că dosarul ridică probleme juridice complexe, interpretate diferit chiar și de judecători. Această opinie separată nu produce efecte imediate, dar poate deveni relevantă în eventuale căi de atac – apel sau alte contestații.

Ce urmează în procesul lui Călin Georgescu

În urma hotărârii din 9 februarie 2026, dosarul intră în etapa de judecată pe fond. În această fază:

• se vor analiza faptele concrete reținute în acuzații;
• se vor administra probe;
• vor avea loc audieri și dezbateri publice.

Discuția juridică se mută astfel de la chestiuni de procedură la conținutul efectiv al acuzațiilor. Procesul se va desfășura în ședințe publice, iar la final instanța va decide dacă acuzațiile se confirmă sau nu.

Un dosar urmărit îndeaproape de opinia publică

Cazul atrage interesul public nu doar prin natura acuzațiilor, ci și prin profilul public al lui Călin Georgescu și prin temele sensibile pe care le pune în discuție: limitele libertății de exprimare, rolul instituțiilor statului și aspecte ce țin de siguranța națională.

Decizia de astăzi a Tribunalului București marchează, așadar, începutul procesului propriu-zis, nu finalul lui.

Pentru cititorii din Baia Mare și din Maramureș, cazul rămâne unul de urmărit, atât pentru impactul său la nivel național, cât și pentru dezbaterea mai largă pe care o deschide în societate cu privire la funcționarea justiției și la raportul dintre stat și cetățean.

Articol adaptat pentru „azi în Baia Mare”, pe baza informațiilor publice din hotărârea Tribunalului București și a relatării inițiale a cazului.